Ghicitoare cu judecător și avocat

Un avocat și un judecător se întorc acasă după călătoria la București, în același compartiment de tren. Judecătorul are o atitudine rezervată.

Se încearcă înfiriparea unei conversații
Avocatul (căutând de vorbă): Stimate domnule Președinte, cât face trenul până la Cluj?
Judecătorul (neatent): …
Avocatul: Și ce facem noi atâta timp?
Judecătorul (concesiv): Păi, ce să facem, vorbim…
Avocatul (provocator, în considerarea faptului că judecătorii sunt oameni scrutători, cercetători): Să vă spun o ghicitoare! Ce e mic și negru și stă la mine în curte?

În gară la Ploiești
Judecătorul: Are blana?
Avocatul (prompt): Are. Ați ghicit!
Mai încolo…
Judecătorul: Are cumva patru picioare?
Avocatul (prompt): Exact, aveți dreptate!

Spre Sighișoara dialogul continuă
Judecătorul (bănuitor): Și îl țineți în lanț?
Avocatul (pe nerăsuflate): Da, îl țin în lanț.

La Blaj
Judecătorul (concesiv): Dar nu-i așa că e rău? Mușcă, nu?
Avocatul: Mușcă, dacă nu te știe…

Ajunge trenul la Teiuș
Judecătorul (circumspect): N-o fi câinele?
Avocatul (fericit): Da, câinele este, ați ghicit, bravo!

Clujul e aproape
Avocatul (deja familiar): Dar de ce v-a trebuit atât de mult timp ca să ghiciți?

Trecând de Apahida
Judecătorul răspunde (supărat): Știam de la București, da’ dacă spuneam de atunci, ce mai vorbeam noi atâta drum?